Skip to main content

Full text of "Colectia Tehnium"

See other formats


■t» 


jwp wwa -wm 
V- ! 


SUMAR 


TV ROMANIA INTERNATIONAL 4 


PAZA ELECTRONICA 


AJUTORUL APICULTORULUI 7 


NOUTĂŢI EDITORIALE 
SURSA 13,8/22A 


MINICASETOFON 


PANASONIC RQ-S15 


TRANSVERTER 14/144 MHz 14 


CONVERTOR US 


TX PE 20 METRI 


FILTRU CW 


TUROMETRU 


DETECTOR BUJII 


INDICATOR DE TENSIUNE 18 


MEMORATOR 


AUTOMAT DE SCARA 


TELECOMANDA PRIN 


ILUMINARE 


SEMNALIZATOR ORE FIXE 22 
DIALOG CU CITITORII 23 



















debitând la ieşire o putere de aproximativ 1W. 

Bobina Li se construieşte pe o carcasă cu diametrul-de 4 mm, 
prevăzută cu miez magnetic şi are 12 spire CuEm 0,6.'Cuplajul de 
la Li are spire cu sârmă izolată în plastic, bobinate în partea de 
masă a bobinei Lf. Bobinele L 2 şi L3 au câte riouă a spire din 
CuEm 0,6 înfăşurate pe carcasa cu diametrul de 4 mm (cu miez 
de ferită). Bobina L 4 are zece spire în aer, din CuEm 0,6 diametrul 
interior al bobinei fiind de 4 mm; cuplajul are două spire montate 
în partea rece (spre masă). L 5 şi Lg au câte patru spire CuEm 0,6, 
în aer, diametrul interior 5 mm, lungimea bobinajului 8 mm. 

Bobina Lj are patru spire tot din CuEm 0,6 bobinate în aer cu 
diametrul interior de 5,5 mm, lungimea bobinei de 10 mm. 

Rămâne de construit şocul de radiofrecvenţă CH, care are ca 
suport un tor (sau chiar o bară) de ferită pe care se bobinează 
cinci spire CuEm 0,25. 

Montarea pieselor se face pe un circuit imprimat, al cărui desen 
(şi dispunerea pieselor) este prezentat alăturat la scara 1/1. 

Obţinerea modulaţiei de amplitudine se face cu amplificatorul 
de audofrecvenţă echipat cu tranzistoarele Tq, Tg, Tiq. - 

Aici Tg este amplificator de microfon, după care urrrjează un 
etaj “Darlington" în care Tiq lucrează ca rezistenţă variabilă 


Particularitatea acestui montaj constă în faptul că poate lucra 
cu modulaţie de amplitudine (MA) său de frecvenţă (MF), datorită 
faptului că utilizează un oscilator LC. Primind tensiune de 
alimentare stabilizată electronic oscilatorul VFO prezintă o bună 
stabilitate a frecvenţei. 

Tranzistorul folosit în oscilator este un MOSFET dublă poartă 
tip 40602, 40604 su 3N141. 

în schema din figura 1 se observă că reacţia în oscilator se 
face prin cuplaj magnetic între sursă şi poartă, ceea ce creează 
totdeauna o supleţe în realizare şi o siguranţă în funcţionare. 
Frecvenţa de lucru este de 36 MHz, comandată prin dioda varicap 
pentru UHF, tip BB105, BB1211 sau BB142. Tensiunea stabilizată 
este aplicată şi potenţiometrului de comandă a frecvenţei de 47 
k£2. O altă diodă, V 2 , tot varicap, BB105, BB121, este montată în 


1 4 . 7 *f ] 40602 


T2 

40 602 


R5-T510 R6-ra0k0 


înseriată cu alimentarea etajelor de radiofrecvenţă modulată. 

în regim de repaus emiţătorul debitează o putere de 250 mW. 
Reglajul profunzimii de modulaţie s© obţine din potenţiometre! Rgi. 

înainte de a începe reglajul emiţătorului trebuie construită o 
sarcină cu impedanţa de 75 O, aşa cum apare în figura 2, unde 
sunt cuplat©, în paralel, două rezistoare de 150 O -0,5 W. in acest 
montaj se mai prevede o diodă şi un condensator cu rol de 
voltmetru electronic. Se aplică apoi tensiunea de +12 V prin 
intermediul unul milivoltmetru la punctul 1 din schemă. Apoi 
alimentăm şi punctul 4, unde consumul va fi de 0,2 mA. La punctul 
3 (schema modulatorului) consumul va fi de aproximativ 40 mA. 
Aici TiO va fi cuplat cu un rezistor de 150 Q la masă şi, reglând 
potenţiometre R31, stabilim pe colectorul tranzistorului Tiq o 
tensiune de 6 V. Cu R 2 q se reglează amplificarea globală a 
modulatorului în funcţie de semnalul dat de microfon. Se aplică 
apoi tensiune la punctele 2 şi verificăm dacă după stabilizare se 
obţin 9 V. 


circuitul oscilant în paralel cu Li, oferind astfel posibilitatea 
obţinerii modulaţiei de frecvenţă. 

Un singur etaj AF echipat cu un tranzistor BF 365 este suficient 
- ca preluând semnalul de la microfon - să asigure tensiunea 
necesară pentru realizarea modulaţiei de frecvenţă. 

Dacă microfonul este mai puţin sensibil se reglează 
amplificarea etajului din tensiunea de alimentare dată prin 
potenţiometrul de 4,7 kQ. 

Drena tranzistorului oscilator are ca sarcină un filtru de bandă 
L2-L3 rezonant pe 72 MHz (acord realizat prin miezurile 

bobinelor). 

Cele trei tranzistoare care urmează după oscilator realizează o 
bună separare a oscilatorului. 

Circuitul Li este acordat pe 72 MHz, de unde se preia 
suficientă energie pentru etajul următor (2N3866) ce lucrează ca 

dublor cu rezultate foarte bune. 

Etajul final, folosind tot un 2N3866, lucrează ca amplificator, 


TEHNIUM 1/96 








Verificăm după aceea, pe rând, funcţionarea etajelor de 
radiofrecvenţă cu un undametru. în privinţa stabilizatorului de 
tensiune, dacă undametrul nu dispune de un circuit L-J 23 atunci se 

construieşte un alt stabilizator cu ___ 

tranzistor şi o diodă Zener în montaj ’ 

clasic (un tranzistor BD135 cu o © 
diodă PL9V1Z). 

Verificarea funcţionării etajelor 
de radiofrecvenţă începe cu 
oscilatorul. Se verifică acest etaj cu 
un undametru cuplat slab cu bobina 

M- 

Se cuplează apoi o mică antenă 
la receptorul pe \-2 m, antena 
fixându-se în apropierea 
tranzistorului Tg. Se reglează apoi 
l _2 şi L 3 pentru o indicaţie maximă 
a S-metrului (eventual se retuşează 1 

acordul din C-j 2 - 1 

Se alimentează cu +12 V 
punctul 1 , etajul final. în prealabil 
^13 §' C 15 se fixează pe valori @ 

medii: C 14 pe un sfert din valoare, ___ 

iar C-jg complet deschis. 

La ieşire RF sunt cuplate sarcina de 75 Q şi un voltmetru, după 
aplicarea tensiunii. 

Reglăm pe C 14 şi Ci 5 , apoi pe C-j 3 pentru a avea o indicaţie 
maximă pe voltmetru, reglăm apoi pe C-jg Şi reglăm şi pe C-j 2 - 
Consumul etajului final va fi de aproximativ 120 mA, iar tensiunea 

de RF de 9-10 V. Aceasta corespunde la o putere de peste 1 W. 

în continuare se verifică funcţionarea pe MF; se aplică tensiune 
în punctul 4. Se urmăreşte emisiunea cu un receptor şi se 


poziţionează cursorul potenţiometrului de 4,7 k£2, la valoarea 
pentru care S-metrul indică mici variaţii ale amplitudinii purtătoarei. 
Aici deviaţia de frecvenţă este optimă. ' | 



Spre a modula în amplitudine punctul 1 , se deconectează de la 
+12 V şi se conectează la colectorul tranzistorului T-jq (+6 V). 

Semnalul MA poate fi vizualizat cu un osciloscop, sau urmărit 
Sa un radioreceptor. 

Pe schemă se observă montat un întrerupător care conectează 
la masa rezistorului Ry. Această operaţiune este necesară la 
trecerea de emisie pe recepţie, realizându-se o deplasare a 
frecvenţei oscilatorului. 


în majoritatea QSO-urilor DX (AM, SSB sau FM), spre a faclita 
înţelegerea trecerii de pe emisie pe recepţie, la sfârşitul mesajului 
este transmis un scurt semnal sonor numit BIR. Montajul descris, 
apt a produce un asemenea semnal, comportă trei elemente 
principale: un monostabil care fixează durata semnalului sonor, un 
generator de joasă frecvenţă realizat cu TUJ (tonul semnalului) şi 
un etaj de comandă a releului de comutare. 

Elementul principal îl constituie un circuit integrat CDB4121. 
Acest tip de circuit are un nivel continuu de declanşare 
independent de durata impulsului de intrare şi poate fi realizat atât 
pe frontul pozitiv, cât şi pe cel negativ, calibrat în durată între 40 
ns şi 40 s, cu ajutorul unui condensator şi ai unui rezistor branşate 
exterior. E-j şi E 2 sunt intrările de declanşare pe frontul negativ. 

Monostabilul este declanşat pe E-j şi E 2 (sau pe amândouă), 
evoluând de la nivelul mare către nivel mic (E 3 rămâne Ia nivel 
ridibat). E 3 este o intrare pentru declanşare pe front de impuls 
pozitiv, pe front cu creştere lentă sau pentru detector de nivel. 
Monostabilul declanşează, deci, când pe E 3 se aplică un nivel 
crescător (E-j şi E 2 rămânând la nivel scăzut). 

Examinând schema, se poate observa că, ia punerea sub 
tensiune, tranzistorul TI este blocat şi releul este în poziţia 
recepţie. Oscilatorul TUJ nu funcţionează. Când se comută pe 
emisie, tranzistorul T-j anclaşează releul, iar oscilatorul T 2 nu 
funcţionează (dioda D-j îl blochează). Circuitul integrat primeşte la 
intrare un impuls dără a-i modifica starea. 

La o nouă comutare R/E, circuitul 4121 primeşte un nou 
impuls, ceea ce face ca ieşirile Q şi Q să pasculeze. Pe ieşirea Q 


apare un nivel 0. Acesta duce la intrarea în conducţie a lui T-j; la 
.trecerea de pe emisie pe recepţie, se provoacă declanşarea 
circuitului monostabil. Ieşirea Q trece din niveluîO în nivelul ridicat, 
iar tranzistorul TUJ produce oscilaţii controlate cu P-j ce sunt 
aplicate emiţătorului. Nivelul ieşirii Q se schimbă în câteva 
nanosecunde de la 1 la 0, nivel ce se impuneri la intrara lui T-j, 
care pentru moment lasă releul în poziţia “emisie”.? 

Totul se derulează cu o constantă de timp controlată prin P 2 ' 
(timp fixat între 1 şi 2 secunde), timp în care se produce şi 
modificarea ieşirii monostabilului, blocând tranzistorul T-j şi 

scoţând din funcţiune pe -——-——-—- 

T 2 (oscilator AF). în , \ temporizare up 

montaj apare comutatorul r-X —«£.—. NC . f"7 p i 1 -( —rVi 

S-j care introduce sau j ~ 

scoate din funcţiune A 

sistemul BIP. J W 


Q NC Ei £2 E 3 Q GND 
_ C D B 4121 _ | , Q k 

"jW 1 22 ” V 

, fr»72Ka ŢIJf 

1 

11 10 4 8 



■2AKa 2,4 KCl l 


14 13 12 11 1b 9 8 

1 2 3 4 5 6 7 


TEHNIUM 1/96 















TV ROMÂNIA INTERNAŢIONAL 

a, î decemlnie Î 995 a, ţoat Caauyunat la, ^>ucune4ti finiatul ficat ^taatâaeăc de 
televiziune finia aatelit; un fioat de televiziune cane dra, nădcut din doninţa, de a 
aşeja, î^ootânia, fie lacul ce i ce cuvine Za fieibajul inţonataţioaal 4Z cultunal 
\ eunafieaa. j 

I 'Dufia, 50 de oui Za cane TZantânia, a frwt Zaceaficnatd de tacene 4i, deeeoni, de j 
I oti&tifccane, * 7 *V ^aatânia, *)atenuaţioual va, a^eni atnainataţii cAeia, fieatnu Znţeleyenea, \ 
j naţiunii naatâne, cu litania, da, tuntultoadâ, cu fine$eatul dau atât de dinamic, 4c cu | 
| viitanul Za cane TRontânia, va, deveni, cu centitudia, un ouate de ne^eninţa, Za Sunofia, | 
j unitai. j 

Sunofia va, £i atac foyata, când von cunoscute valonite cultunale 4Z uatane, fiotenţialul | 
| cneaton, ofitiatiăatul 4c odfiitalitatea, canactenul finieteaod, 4c teutonul danatod, al nomânilon, | 


TV România Internaţional a luat fiinţă în baza Legii nr. 

41/94 care prevede ca Societatea Română de Televiziune să 

realizeze şi să difuzeze pe lângă F . V"7ILT'. 

\ . . 5 GRILĂ PROGRAM TV. f 

programele interne şi programe emmhfx 10= e 1 

destinate străinătăţii. ur 1 LUNI MARŢI MIERCURI 1 J 

Programele noului post vor fi vm --— 

realizate de către Direcţia n 

România Internaţional care a luat sî3i __w 

fiinţă pe data de 1 decembrie —— - 

* r hm ioo°c 

1994 (director Felicia ..— s 

Meleşcanu). ttfl 

Pentru început, programul cu primpian g 

o durată de trei ore şi jumătate va 2ZM ___ | g 

fi difuzat între orele 21.30-01.00 km Sear * unsecoi ||| 

de de " " 

(ora României). T * 3tru F9restn clnema as?*-" 

23.06 mare 5 [ 

La alcătuirea grilei de Români» f j 

program s-a avut în vedere îA,i % c 

asigurarea unui volum echilibrat î3)6 | 

de informaţii, cultură, educaţie şi ——p —^- — 

divertisment. între principalele nM r^Z. ec,* 

repere ale programului s remarcă 00.00 i v.*»™**** 

cele două buletine informative, - r - Tezaur ~ 

emisiunea pilot intitulată “100 de \ Dor Mc,or,e 

grade Celsius”, care va aborda *>.« . 8 . --- --.- - . 

problme legate de actualitatea 

zilei şi emisiunea săptămânlă .. ... 

“Ofertă specială” consacrată □ informaţii g] film, teatru 

divertisment 

posibilităţilor de afaceri în 
România. 


GRILĂ PROGRAM TV. ROMANIA INTERNAŢIONAL 

Eutelsat ii F3,10* E tl $7$ MHz. polaritate verticali 

xr'LUNI MARTI MIERCURI JOI VINERI SÂMBĂTĂ DUMINICĂ 


Tezaur 

folcloric Ţe tnal aştept 
şl acum 


programului de satelit şi se va regăsi în emisiunile “Două 
mii de ani” şi “Dosarele Istoriei 

, _ * * ii * Filmul şi teatrul românesc 

VIAN IA INTERNAŢIONAL .. 1W 

ihz, polaritate verticali _ vor fi prezente, alaturi de 

VINERI SÂMBĂTA DUMINICĂ | muzică, varietăţi şi divertisment. 

J q p arte dj n emisiunile 

Actual itap r 

meteo,sport difuzate prin satelit vor fi 

g from... _P re l uate din cele două programe 

— a le televiziunii naţionale, iar 

In Top 

— . - pentru 11 * .— -■ a ^ ta P art ^ constă în programe 

copil iinZgru/ realizate special pentru a fi 
difuzate în străinătate. 

/ Fllm 

4-. . Emisia postului de satelit va 

§ unsecoi putea fi recepţionată şi în 

5 do 

| cinema varietăţi România atât de către 

2 persoanele care posedă instalaţii 

de recepţie directă de la satelit, 
cât şi de către persoanele care au 

~r—•— ... televizoare conectate la 

u , Amintiri, Douimli televiziunea prin cablu. 

amintiri . . . w , 

• . • .fa. Baza tehnica a programului 

-famuiei / j este f orma tă dintr~o regie de 

,pt yeLaamm stadion ţâriamentari emisie, instalaţii de 

ss,.;;z mmm | postprocesare, copiere şi montaj 

~ elctronic şi dintr-o staţie de 

naT emisie-recepţie care realizează 

□ documentar 0 (auto) reclami legătura cu satelitul Eutelsat 

2F3, lansat în anul 1992. Antena 
staţiei de sol are un diametru de 


Istoria României constituie un capitol important al 7 m şi posibilităţi de mişcare de 180 grade în azimut şi 90 de 


4 


TEHNIUM 1/96 







grade în elevaţie. Este capabilă să- realizeze legătura cu toţi 
sateliţii care intră în zona sa de acţiune, astfel încât în cazul 
trecerii, în viitor, a emisiei pe alţi sateliţi nu va fi nevoie de 

investiţii suplimentare. 

Emisia satelitului 2F3 acoperă teritoriul întregii Europe; 
Nordul Africii, Orientul Apropiat şi 

Mijlociu, inclusiv Israelul şi poate zonele de a 
fi captată cu antene având diametrul 
0,6-1,8 m, valorile mai mici fiind 
valabile pentru ţările Europei 
Centrale. 

.Echipamentele sunt dintre cele 
mai moderne, fiind furnizate de 
firme de prestigiu cum sunt “Sony”, 

“Panasonic”, “Grass-Valley”, 

“Tektronix” şi “Avid”. Staţia de sol 
este furnizată de firma americană 
“Scientific-Atlanta” care este şi 
furnizorul Uniunii Europene de 
Radioteleviziune. 

Proiectul şi concepţia generală 
aparţin specialiştilor Societăţii 
Române de Televiziune care au 
asigurat şi lucrările de montaj într- 
un timp record de numai două 
săptămâni. 

Costpl investiţiei este de cca 1,5 
milioane dolari şi a fost asigurat de 
la bugetul de stat ca şi costul chiriei 
pentru segmentul spaţial. 

Prin realizarea canalului TV 
România Internaţional, Societatea 
Română de Televiziune a făcut un 
nou pas în direcţia extinderii şi 
diversificării serviciilor sale, data 
de 1 decembrie 1995 marcând 
momentul ieşrii în Europa, pentru 
prima dată din România, cu 
emisiuni regulate de televiziune. 

Având în vedere importanţa 
deosebită a emisiunilor postului TV 
România Internaţional se are în 
vedere dezvoltarea sa graduală, în 
timp şi spaţiu. 

Intr-o primă etapă se va încerca mărirea volumului 
emisiunilor prin închirierea de spaţii suplimentare pe actualul 
satelit, iar ulterior se vor rezerya spaţii de emisie pe sateliţii 
din seria “Hot Bird” a căror putere şi rază de acţiune sunt 

mai mari. 


De asemenea, acestui post i se va aloca un studio 
suplimentar şi se vor crea posibilităţi tehnice-pentşi 
trasmiterea sunetului în limba engleză, iar ulterior şi în alte 
limbi. 

Aceste măsuri fac parte dintr-un proces mai larg şi mai 


ANTENA 0,6 m-r <1,8 m 

COST CHIRIE 

^,5" ORE/zi =• '1.600.000 

usd/an 

qore/zi * 2.400.000 O /l_ 


ANTENA 

0,6 m. 


ANTENA 0,6 m-T 1,5 m 

COST CHIRIE 
CU 50% MAI MARE 
DECÂT PENTRU 
EUTELSAT U F3 


ANTENA 

0,6 m 


profund care priveşte reorganizarea şi retehnologizarea bazei 
tehnice a Societăţii Române de Televiziune, proces care este 
demarat, urmând a fi realizat în următorii 3-4 ani. 


Ing. Nicolae DINCĂ 
Ing. Laurenţiu TIMA 


TEHNIUM 1/96 

















CONSTRUCŢII HOBBY 


Paza electronica a locuinţelor i 

DUPĂ USA LATRĂ... )IA(.\TT0! 0M I, 


Se prezintă un dispozitiv care 
declanşează, în momentul apropierii sau 
atingerii mâinii de clanţă, un magnetofon de 
orice tip, pe a cărui bandă magnetică este 
înregistrat lătratul unui câine furios, imitând 
existenţa în casă a unui paznic de nădejde. 

Dispozitivul propus (vedeţi schema) 
constă din trei relee: capacitiv (TI, T2, T3), 
de timp (T4, T5) şi de execuţie (T6). 

La apropierea mâinii, sau la atingerea 
acesteia de clanţă, scade frecvenţa de 
generare a tranzistorului TI. Corespunzător 


de micşorează şi curentul care circulă prin 
acest tranzistor. Tranzistoarele T2 şi T3 
alcătuiesc un amplificator de curent 
cbntinuu, conectat la rezistorul variabil R5. 
La micşorarea curentului, tranzistorul T2 se 
blochează, iar T3 se deschide, declanşează 
releul K1 întrerupând contactul propriu 
K1.1, întrerupându-se astfel circuitul de 
aplicare la baza tranzistorului T6, a tensiunii 
de blocare. T3 des- 
c-hizându-se produce 
declanşarea releului K3. 
în primul rând acesta 
întrerupe - prin contactul 
propriu K3.1 -, circuitul 
de încărcare al 
condensatorului C6 şi 
trece pe autoaiimentare 
prin K3-1, K2.1 şi R15. 
în al doilea rând, releul 
conectează prin cel de-al 
doilea contact al său 
(K3.2) la reţeaua de 
alimentare orice element 
de execuţie (mag¬ 


netofon, sirenă, sonerie şamd). 
Condensatorul C6 începe, la rândul său, să 
se descarce pe circuitul: plus C6, 
rezistoarele R8 şi R10, joncţiunea bază- 
emiţător T4, minus C6. Pe durata în care 
C6 se descarcă, T4 se blochează, iar T5 se 
deschide, declanşează releu! K2 care 
întrerupe circuitul de blocare al K3 (cu 
contactul K2.1) şi aplică tensiune în circuitul 
bazei T6 (prin K2.2). T6 se blochează ţi 
releul K3 îşi restabileşte situaţia iniţială. 
Astfel, mecanismul de execuţie va iucra 


numai 7-60 secunde în funcţie de poziţia 
cursorului potenţiometrului R8. în cazul 
deschiderii uşii, circuitul electric ai releului 
de execuţie se întrerupe datorită 
microîntrerupătorului SF1. 

După cum se vede din figura 1 întreaga 
schemă este alcătuită din componente care 
se găsesc uşor. Rezistoarele pot fi de orice 
tip în afară ,de R3 care este bobinat cu 


conductor de nicrom sau woifram. 
Tranzistoarele, excluzând» pe cele indicate 
pe schemă, pot fi: T1=P401-P403, P422, 
P423, SFT163, EFT317, 2NQ02, 2N603, 
2N1526; T2, T3, T6=P16, MP39-MP42, 
2N602, SFT319, ACI80, A3Y80; T4, 
T5=M36, MP37, MP38, AC181, AC180, 
2N445A. Releul K1 este de tip RSM2 (reper 
Ini71 81 31), iar K3, RES9 (reper RS4 524 
202). Bobina LI este realizată pe o carcasă 
din hârtie cu 
diametrul de 10 
mm utilizând 
conductor 
CuEm 0,35 
(conductor de 
cupru izolat cu 
email), 
bobinare spiră 
lângă spiră, un 
singur strat. 

Priza se ia de 
la cea de a 
şasea spiră 
faţă de termi¬ 
nalul, de sus, 
după schemă. 

T ransforma- 
torul TI este 
confecţionat cu 
miez S20. înfă- 
ş u r a r e a 
primară conţine 
2750 spire din conductor CuEm 0,1 mm, iar 
cea secundară - 180 spire conductor Cum 
0,45 mm. 

Toate componentele sunt dispuse pe 
două plăci imprimate. 

Dimensiunile acestora şi dispunerea ele¬ 
mentelor depind de tipul rezistoarelor şi 
condensatoarelor utilizate. Una din 
variantele posibile este prezentztă în figura 
2 . Pe o placă se montează releul capacitiv, 
iar pe cealaltă - releul de timp, releul de 
execuţie şi alimentatorul. Ambele plăci se 
interconectează cu o mufă (orice tip) care 
are nu mai puţin de trei contacte. Releul 
capacitiv se dispune pe uşă lângă 
încuietoare, iar restul montajului (cea mai 
mare parte) în apropierea mecanismului de 
execuţie. Dispozitivul executat corect 
funcţionează de la început. 





6 TEHNIUM1/96 












CONSTRUCŢII HOBBY 


O dată cu sosirea iernii, începe 
perioada cea mai grea pentru 
familiile de albine. Din cauza 
temperaturii scăzute a aerului, apicultorul 
nu, poate deschide stupul încălzit, dar fără 
aceasta, nu poate şti cum se simt albinele 
în perioada iernatului. 

Aparatul pe care îl prezentăm permite 
obţinerea promptă a informaţiei privind 
starea familiei de albine în perioada 
iernatului, astfel ca în caz de necesitate să i 
se acorde grabnic ajlitor. Fiecare stup al 
prisăcii se dotează cu un traduetor de 
temperatură şi cu un microfon. De la 
acestea se scoate în exterior un segment 
de cablu de 0,5 m lungime, al cărui capăt 
se termină cu un conector fişă. Parcurgând 
prisaca, apicultorul se apropie de fiecare 
stup, conectează !a mufă un aparat portativ 
şi - pe baza indicaţiei acului - controlează 
temperatura din stup, iar după sunetul din 
căştile telefonice determină dispoziţia 
familiei de aibine. Aparatul este realizat într- 
o cutie metalică cu dimensiunile 220 x 160 
x 90 mm. Pe panoul frontal sunt scoase 
scala microampermetrului, cu întrerupătorul 
şi mufa de cuplare. Limitele de măsurare a 
temperaturii: 0°...50°C. Alimentarea 
aparatului este autonomă. Schema de 
principiu a aparatului se prezintă în figura 1. 
Dispozitivul constă dintr-on AJF şi un 
măsurător al temperaturii. AJF, realizat cu 
tranzistoareie T1-T3, este prevăzut cu 
reacţie negativă în c.c. (prin R15) ceea ce 
permite obţinerea unui coeficient de 
amplificare constant, în condiţiile unor 
oscilaţii’ importante a temperaturii mediului 
înconjurător. Reacţia negativă în c.a. (prin 
R13) măreşte stabilitatea AJF faţă de 
autoexcitare. La intrarea AJF (la mufa XI) 
se conectează microfonul BM1 (dispus în 
stup), iar îa ieşire (mufa XS2) se 
conectează casca telefonică de mare 
impedanţă (nu se prezintă în schemă). 
Dacă regimul tranzistoarelor T1-T3 nu 
diferă de cel indicat în schemă, AJF nu 
necesită reglaj. Măsurătorul de temperatură 
este realizat conform schemei în punte. 


Ajutorul 

electronic 

al 



m, ia contactele comutatorului. PLăcuţa cu 
diode se scufundă într-un recipient cu apă 
răcită până ia temperatura de 1-2°C. Este 
necesar ca apa să fie distilată sau, în caz 
extrem, apă curată de ploaie. în acelaşi 
recipient se aşază termometrul etalon. 
Plăcuţa se conectează la contactul 1 a! 
conectorului XI, iar contactul comun al 
comutatorului - la contactul 2. Cu ajutorul 
rezistorului ajustabil R10 se stabileşte acul 


aşa cum se arată în schemă şi se gradează 
scara microampermetrului în grade Celsius. 
Mai întâi, pentru temperatura de 0°C a apşi, 
modificând rezistenţa R10 se stabileşte 
acul microampermetrului la gradaţia zero. 
Pe măsură ce apa se încălzeşte, la fiecare 
5° se trasează diviziuni pe ' scara 
microampermetrului. 

în dispozitiv se folosesc rezistoare cu 
peliculă metalică de 0,125 şi 0,25 W putere 
disipată. Tranzistoareie KT315B pot fi 
înlocuite cu KT312, KT342 şi KT315 cu 
orice literă. Dioda stabilizatoare de tensiune 
D818E poate fi înlocuită, în caz extrem, cu 
D814B, dar în acest caz stabilitatea cu 
temperatura a dispozitivului va fi mai 
proastă. Dioda LED poate fi de orice tip. 
Ţinând cont de aceste componente s-a 
conceput placa imprimată, al cărui desen 
se prezintă în figura 2. Pentru măsurarea 
temperaturii s-a utilizat un micro- 
ampermetru având curentul maxim de 
500...200 jiA. Se înţelege, este scump să 



Braţele punţii sunt constituite din 
rezistoarele R3, R6, R7, R10 şi traductorui 
de temperatură, dioda Dl (KD103, KD503, 
KD521), dispus în stup. Traductorui 
utilizează proprietatea joncţiunii pn de a-şi 
modifica rezistenţa în căzu! variaţiei 
temperaturii mediului ambiant. Pe dioda Dl, 
prin R3, se aplică o tensiune de polarizare 
directă. La variaţia temperaturii puntea se 
dezechilibrează şi în diagonala de 
măsurare, în care este conectat 
microampermetrui PAI, apare un curent 
proporţional cu temperatura, Rezistorul 
ajustabil R10 serveşte pentru echilibrarea 
iniţială a punţii. Diodele D2, D3 şi 
rezistoarele R9, R14 formează un 
stabilizator de tensiune parametric. R14 
trebuie astfel ales, încât curentul care 
circulă prin dioda stabilizatoare de 
tensiune D3 să fie egal cu 10 mA. 

Dioda eiectroluminiscentă HL1 
indică alimentarea aparatului. în . 
scopul micşorării erorii de măsurare 
a temperaturii, din cauza împrăştierii I 
caracteristicilor diodelor, acestea 
trebuie, în prealabil, selectate. 
Pentru aceasta, se foloseşte 
comutatorul cu galeţi cu 11 poziţii. 
Unsprezece diode se lipesc, cu 
terminalele catod la o mică plăcuţă 
din sticiotextolit placat, iar 
terminalele anod, prin conductoare 
având lungimea nu mai mare de 0,5 


la indicaţia zero a microampermetrului. Se 
amestecă apa dându-i posibilitatea să se 
încălzească uniform. La fiecare 5°C se 
conectează pe rând la aparat, cu ajutorul 
comutatorului, fiecare diodă şi se înscriu 
indicaţiile acului microampermetrului. 
încălzind lent apa se continuă măsurătorile 
până la temperatura de 50...60°C. ’ 
în conformitate cu procedeul descris 
este necesar să se aleagă atâtea diode câţi 
stupi se prevăd a fi dotaţi cu traductoare. 

Se consideră a fi bune pentru a 
funcţiona în măsurătorul de temperatură 
aceie diode ale căror caracteristici, în 
intervalul de temperatură indicat, diferă nu 
mai mult de ±1 ...3%, altfel eroarea în 
determinarea temperaturii va fi prea mare. 
Apoi, una din diodele alese se conectează 



se instaleze în fiecare stup un microfon, de 
aceea se poate utiliza un microfon portativ, 
ataşând carcasei sale un dispozitiv în formă 
de pâlnie prevăzută cu conductă sonoră 
sub forma unui segment din tub de cauciuc 
sau de policiorură de vinii având diametrul 
exterior până la 10 mm şi o lungime de 
150...200 mm. Pentru a asculta albinele, 
conducta sonoră se introduce într-un orificiu 
practicat într-unul din pereţii stupului. în 
interior, orificiului trebuie obturat de o grilă 
metalică deasă, iar în exterior - de un dop 
din lemn. în aparat se utilizează conectoare* 
de JF. Uneori, este necesar să se măsoare 
temperatura în două, trei puncte ale 
stupului. Iarna se poate urmări, după 
variaţia temperaturii acestor puncte, 
deplasarea albinelor prin stup. 
Pentru aceasta, în breşa practicată 
în conductorul care uneşte 
conectorul de măsurătorul de 
temperatură se montează un 
comutator cu galeţi, conectându-i 
contactele-poziţie ia contactele 
libere ale mufei (acestea nu sunt 
arătate în schemă). 


Prelucrare din “RADIO” nr. 7/1987 
Ing. Fany E. STANCIU 


/ . : ; ;'S 


TEHNIUM 1/96 









NOUTĂŢI EDITORIALE 


START 200 


■Ml_II_■__llilil . ii_ i __J 

Revista lunară în culori START 2001 se adresează tinerilor, 
propunându-le o incursiune pe cât de-spectaculoasă pe atât de 
instructivă în două universuri paralele: ştiinţa şi fantezia. 

START 2001 este singura publicaţie din România care 
cultivă interesul tinerei generaţii pentru cunoaşterea ştiinţifică, 
prezentând într-o formă accesibilă şi atractivă noutăţi din 
domeniile cele mai diferite ale ştiinţei, de la fizică şi chimie la 
geologie şi biologie. 

Cititorii revistei sunt invitaţi să pătrundă adânc în spaţiul 
cosmic, dar şi în lumea atomului, în intimitatea elementelor ca 
şi a substanţelor compuse de om. Ei pot urmări modelarea 
planetei noastre şi a continentelor, descoperind mecanismele 
care au condus-o. 

Formele nenumărate ale vieţii terestre se înfăţişează celor 
interesaţi prin pagini de călătorie şi explorare a spaţiilor celor 
mai pitoreşti de pe glob, ca şi prin prezentarea celor mai puţin 
cunoscute animale şi plante, făcută în spiritul unei educaţii 
ecologice active. 

Sunt nelipsite noile realizări tehnice de pretutindeni, cele mai 
temerare ipoteze ştiinţifice şi proiectele de mare anvergură care 
aşteaptă mileniul al lll-lea. 

Spaţiul rezervat formării unei gândiri deschise către nou 
cuprinde observaţii neexplicate încă din diferite medii şi timpuri, 
ca şi zboruri libere ale fanteziei orbitând în jurul ideilor ştiinţifice 
care dau tonul revistei. 

Bucurându-se de o ilustraţie deosebit de bogată şi de o 
prezentare grafică fără egal în România, publicaţia pentru copii 
şi adolescenţi START 2001 reprezintă un preţios auxiliar pentru 


noua şcoală românească. 



O NOUA PUBLICflţie 

Aşa cum se autointitulează, revista TEHNICĂ AV-TV 
se adresează profesioniştilor în domeniul audio-video. 
Revista TEHNICA AV-TV este editată de Editura 
“CONCEPT” din Târgu Mureş. 


Cu o grafică specifică revistelor tehnice de ţinută-, 
TEHNICA AV-TV îi atrage pe electronişti de la prima 
vedere, conţinutul îi oferă însă personalitate şi o situează 
în rândul publicaţiilor de calitate. 

Redacţia TEHNIUM îi salută apariţia pe piaţa 
românească şi se bucură de colaborarea cu ea. 
îi dorim mulţi ani de.apariţie în folosul tuturor. 


Ii I autoturism el 


Revista Automobil Clubului Român rămâne principala 
sursă de informaţii pentru automobilişti şi pentru cei 
îndrăgostiţi de zeul automobil. 

Atractivă prin grafica modernă şi tipar revista 
AUTOTURISM de la începutul acestui an aduce cititorului o 
bogată paletă de informaţii cum ar fi: “Piaţa automobilului”; 
“Viaţa A.C.R.”; Elemente de sport”; Despre autoturismele de 
ocazie şi nelipsitul dialog şi consultaţii tehnice, economice şi 
juridice. 



8 


TEHNIUM 1/96 












Alimentatorul prezentai este de tip liniar, cu element 
regulator serie. Cu toate că un astfel de echipament este mai 
simplu şi mai uşor de realizat decât unul în comutaţie 
(prezentând totodată avantajul asigurării unei stabilizări 
excelente, dublată de posibilităţi remarcabile de filtrare a 
tensiunii ondulatorii reziduale de intrare, nu trebuie scăpat din 
vedere că bilanţul energetic conduce la concluzia unui 
randament mediocru. Din acest motiv, în alegerea soluţiei este 
de dorit o optimizare în sensul reducerii ia maximum a 
pierderilor de putere inutile în circuitele de putere ale 
stabilizatorului, mai ales pentru valori ridicate ale curentului 
curentului de sarcină. Deşi randamentul mediocru rezultă prin 
însăşi concepţia stabilizatoarelor de tip liniar, este important să 
se prevadă un-mod de reglare adecvat şi o configuraţie optimă 
a circuitelor, fiind astfel posibilă obţinerea tensiunii stabilizate la 
un randament convenabil pentru aplicaţia concretă. 

în acest sens, în proiectarea şi realizarea aparatului, a cărui 
schemă electrică este prezentată în figura 1, am optat pentru o 
variantă care prezintă următoarele particularităţi: 

• Schema permite montarea tuturor elementelor care disipă 
căldură, direct pe un radiator comun (pereţii verticali ai unui 
şasiu monobloc din aluminiu), fără foiţe izolatoare, avantajul 
fiind un transfer termic optim, evitându-se rezistenţele termice 


suplimentare. 

* Configuraţia asigură o bună stabilizare a tensiunii de ieşire 
în condiţiile unor căderi de tensiune destul de mici pe elementul 
regulator serie, astfel că şi în domeniul curenţilor de sarcină 
mari, tranzistoarele de putere se află întotdeauna în aria de , 
siguranţă a caracteristicilor, fiabilitatea fiind asigurată pentru 
gabarite convenabile ale radiatoarelor de căldură. 

• Sunt prevăzute circuite de protecţie sigură la suprasarcină, 
la scurtcircuit şi la supratensiune. Pentru suprasarcini 
periculoase (scurtcircuite), se asigură blocarea completă a 
stabilizatorului, deblocarea fiind posibilă prin rearmare manuală 
(butonul cu revenire ‘SET’), fiind astfet evitată suprasolicitarea 
în putere a tranzistoarelor elementului regulator. De altfel, 
comanda ‘SET” este necesară la fiecare punere în funcţiune a 
aparatului, după cuplarea întrerupătorului de reţea. 

* Este evitată rezistenţa de putere străbătută de curentul de 
sarcină, folosită în mod curent cp traductor pentru protecţia la 
suprasarcină, rolul acesteia fiind preluat de către rezistenţele 
de egalizare a curenţilor prin tranzistoarele de putere cuplate în 
paralel, protecţia fiind asigurată la depăşirea curentului prin 
oricare din cele şase tranzistoare de putere. 

• Schema de redresare este cu punct median, astfel că în 
sarcină, căderea de tensiune totală pe redresor va fi mai mică 


'220V 


R27 

160/2W 


R28 

8Q/4W 


C9 

iOGn 


iN40Qi 


07 £ 
PL6V8Z 


160/2M 


TU 

BD136 


R29 

B0/4M 


D8 

PLSV1Z 


TRi 
ISO Vft 


10mA“?SmV 


TIO PI 
BCi71 510 


C3 

32000/407 


30A—75tnV 


TEHNIUM 1/96 












decât în varianta utilizării unui montaj în punte. 

• Pentru controlul parametrilor de ieşire este prevăzut un 
instrument analogic care permite măsurarea tensiunii şi a 
curentului de sarcină, funcţiile am pe rm &iru~ vo itm e îru 
seieclându-se printr-un comutator cu poziţie de zero. Pentru 
poziţia de măsurare a tensiunii s-a prevăzut o schemă de 
vclîmetru diferenţiai lucrând într-un domeniu îngust (cei care 
interesează), extensia scalei conducând ia mărirea 
considerabilă a rezoluţiei. 

REDRESORUL 

Tensiunea dublă necesară redresorului, de tipul cu punct 
median, se obţine din transformatorul Tr.1, dimensionat pentru 
o putere aparentă-de 450 VA. Miezul magnetic din tole de 
ferosificiu E25+125 are o secţiune de 25 cmp. Primarul conţine 
440 spire CuEm <j> 0,95, iar secundarul 2 x 36 spire CuBB <j> 2,4. 
Sunt prevăzute siguranţe fuzsbîle atât în primar, cât şi în 
secundar (FI •••SA şi F2-30A). Tensiunea redresată cu diodele 
Dl şi 02 este filtrată cu condensatorul C3. Pentru a fi posibilă 
montarea pe radiatorul comun fără izolatoare de mică, am optat 
pentru utilizarea diodelor gata încapsulate. în punţi de tip 20 
PM4.,-care au în componenţă diode de tip RAG izolate faţă de 
capsula metalică şi protejate într-o răşină epoxidică. Fiecare din 
diodele Dl şi D2 care apar în schema din figura i, se obţin prin 
legarea In para el a câte trei diode RAG din punţile menţionate, 
astfel că vor fi necesare trei dispozitive conectate ca în schema 
din figura 2. Se pot folosi şi diode valide din punţi parţial 
defecte, executând conexiunile externe corespunzătoare. 
Soluţia prezintă avantajul montării foarte comode, cu şuruburi 
M6 strânse corespunzător pentru asigurarea unui transfer 
termic optim, transfer care se îmbunătăţeşte prin utilizarea la ' 
intetfaK a unei paste cu proprietăţi termoconductoare (ulei 
siliconic cu pudră de alumină). Deşi pare exagerată, această ’ 
supradimensionare măreşte considerabil fiabilitatea şi totodată 



permite eliminară rezistenţei de limitare a curentului de 
încărcare a condensatorului de filtraj C3 care are o capacitate 
destul de mare. Se pot utiliza în mod analog şi numai două 
punţi 2GPM4, dar în acest caz se recomandă înserierea spre 
condensatorul G3, a unei rezistenţe de 0,08-0,1 ohm/30 A. 

STABILIZATORUL DE TENSIUNE 

Schema este clasică, dar prezintă unele particularităţi în 
alcătuirea elementului regulator serie şi a circuitului de pornire. 

Având în vedere cerinţele de putere, se folosesc două 
grupuri de câte trei tranzistoare în paralel (T1-T3 şkT5-T7), 
emitoareie având înseriate rezistenţele de egalizare R1-R3 şi 
respectiv R4-R6. Grupul T1-T3 este comandat de 14, 
formându-se astfel un tranzistor echivalent Darlington, iar 
grupul T5-T7 formează cu T8 o configuraţie identică. Ambele 
grupuri astfel formate, se leagă în paralel. Tranzistoarele T4 şi 
T8 care apar astfel legate în paralei, au în emitoare rezistenţele 


R7 şi R8, care, fiind plasate spre joncţiunile B 
tranzistoarelor comandate (T1-T3 şi T5-T7), au un ro! import* 
în stabilitatea termică a montajului. Fiecare din rezistenţele,|R‘ 

R6 sunt alcătuite la rândul lor din câte 4 rezistenţe de 6,( 
ohm/3 W legate în paralel, astfel că acestea nu se încălzes 
deloc în timpul funcţionării. Rezistenţele R7 şi R8 surit formate 
fiecare din câte trei rezistenţe de 150 ohm/0,5 W, care sunt 
amplasate fizic câte una în baza fiecăruia din tranzistoarele TI- ] 
T3, T5-T7, rezultând astfel rezistenţele echivalente de 50 ohmi. 

Din necesitatea montării tranzistoarelor elementului 
regulator direct pe radiator, fără izolaţii de mică, precum 
pentru a folosi tranzistoare de putere NPN fiabile şi ieftine 
(2N3055), acestea sunt plasate pe bara negativă a tensiunii 
redresate, iar condensatorul de filtraj C3, izolat de şasiu, este 
montat* pe o placă de pertinax. Configuraţia impune necesitatea 
unui circuit de pornire care să fie operativ indiferent dacă 
stabilizatorul este în gol sau.în .sarcină. In schemele uzuale 
pornirea este asigurată printr-o rezlstenţă-şunt plasată în 
paralei cu elementul regulator (între colector şi emitor). Deşi 
.soluţia prezintă avantajul că rezistenţa-şunt preia o parte din 
puterea disipată de tranzistoare, .am evitat folosirea ei în 
aplicaţia de faţă 
datorită 
supratensiunilor 
care apar la 
ieşire, atunci 
când aparatul 
funcţionează pe 
sarcini mici sau 
în gol. Soluţia 
adoptată- aici 



3 ! 

10A 

15A 20A / 

SA 

25 A 

o 

13V 

ltV 

15\ 'V" ' 

IOV 

16 V 


asigură existenţa fa ieşire a tensiunii stabilizate nominale 
indiferent de sarcină (inclusiv In gol) şi constă în polarizarea 
iniţială suplimentară a diodei zenner de referinţă (D4) din 
tensiunea nestabilizată, printr-o rezistenţă (R17), polarizare 
care se produce la apăsarea butonului “SET’ având ca efect 
pornirea sigură a stabilizatorului. Utilizarea acestui buton este 
opţională, el se poale şunîa cu un ştrap, renunţând la serviciile 
iui, şi în acest caz pornirea se face automat fără intervenţia 
utilizatorului, în schimb nu mai putem beneficia de un avantaj 
important al circuitelor de protecţie, acela de a anula .complet 
puterea disipată de elementul regulator în caz de scurtcircuit-pe"* 
ieşire. (Va avea loc numai o limitare de curent, datorită 
repornirli automate).-Polarizarea suplimentară cu rezistenţă'*’ 
R17 nu afectează sensibil factorul de stabilizare, întrucât 
curentul principal al referinţei D4 provine din tensiunea 
stabilizată prin intermediul rezistenţei R20 de valoare m.uSt mai 
mică decât R17 (cu un ordin de mărime). 

In rest, schema’este clasică, mecanismul stabilizării 
cunoscut, nu mai necesită comentarii. 

PROTECŢII LA SUPRAGURENT 

La consum normal, căderile de tensiune pe rezistenţele R1- 
R6 sunt suficient de mici pentru a menţine blocate 
tranzistoarele de protecţie T11-TI6, astfel-că stabilizatorul 
funcţionează normal. în cazul unor suprasarcini, căderile de 
tensiune pe aceste rezistenţe provoacă deschiderea 
tranzistoarelor de protecţie T11-TI 6, care vor şunîa rezistenţa 
R9. 

Tranzistoarele T1-T8 tind să se blocheze datorită micşorării 
curentului de comandă care intră în bazele tranzistoarelor T4 şi 
T8. (Curentul de colector al lui T9 este deviat prin tranzistoarele 
T11-TI 6). 

Se asigură astfel limitarea curentului de sarcină. La 


io 


TEHNIUM 1/96 













suprasarcini mari sau scurtcircuite, curenţii prin T1-T8 se Curentul prin divizor, însă, trebuie să fie întotdeauna mult 
.anulează, stabilizatorul se blochează, asigurându-se astfel mai mare decât curentul prin instrument. Oricum, faţă de 
limitarea (şi chiar anularea) puterii disipate de elementul curentul nominal debitat de aparat (22 A), curentul prin acest 
regulator. în plus, la un scurtcircuit net pe ieşire, procesul de divizor poate fi considerat neglijabil • ' . -1 

blocare este accelerat de absenţa curentului de comandă m-—---——— 

furnizat de T9, datorită anulării curentului prin dioda zener D4, Jjjjj rssTrf?" “sTotW ~~ “ --- 

deci protecţia acţionează pe două căi. a / Ţ"~~\ /ţ~~\ 

Datorită configuraţiei “SAU” a circuitului tranzistoarelor T11 - jj ^ "ŢTl - 

Ti 6, deschiderea oricăruia dintre, acestea-provoacă blocarea Ş| _ ,_.X x X_/ I 

tuturor tranzistoarelor TI-18. Bf rP. 7n/cn . ' / rzs I X as? ! 


PROTECŢIA LA SUPRATENSIUNE 


Când tensiunea de ieşire atinge pragul de 15,1 V, 
deschiderea diodelor zenner D6 şi D7 permite apariţia unei 
căderi de tensiune pe R23 suficient de mari pentru deschiderea 
lui T11. Grila tîristoruluî Thl se pozitivează în raport cu catodul, 
.astfel că acesta se deschide şi pune în scurtcircuit ieşirea 
stabilizatorului. Acesta se blochează datorită circuitelor de 
protecţie la scurtcircuit, prin mecanismul descris anterior. 


CIRCUITUL DE MĂSURA 


S-a proiectat pornind de la instrumentul disponibil - un 
miiiampermetru (nepretenţios) având cap'de scală 10 mA !a 75 
mV. 

Pe poziţia “Ampermetru” a comutatorului K2, pe instrument 
se aplică o cădere de tensiune, proporţională cu consumul, 
-culeasă de pe şuntul Shl, confecţionat din manganinâ, care 
furnizează 75 mV când este străbătut de 30 A. 

Pe poziţia “Voitmetru”, instrumentul înseriat cu rezistenţa 
adiţională R3G-R3T se conectează pe diagonala unei punţi 
formate din elementele D8, R27, R28, R29. în acest fe!.“zero¬ 
ul” instrumentului este deplasat electric la 10 V, iar capul de 
scală este 16 V, scala completă acoperind un domeniu de 6 V. 
Pentru etaSonare, instrumentului înseriat cu grupul R30-R31 i 
se aplică o tensiune de la 0 la 6 V: 

Valoarea exactă a lui R30 se stabileşte pentru o indicaţie 


ELEM ENTE DE CONSTRUCŢIE 


Şasiul aparatului este executat din tablă de aluminiu cu 
grosimea de 5 mm; având şi rol de radiator. Componentele 
care-necesită răcire sunt distribuite uniform pe suprafeţele 
pereţilor verticali laterali (cele şase îranzistoare 2M3055) şi 
posterior (punţile redresoare). 

O placă imprimată, având dimensiunile 85 x 75 mm conţine 
componentele din stabilizator şi voitmetru! diferenţial şi.se 
execută conform desenului din figura 4. Circuitul de protecţie ta 
supratensiune şi siguranţa de reţea (FI) sunî amplasate pe o 

g|il|n;r, : _jj_______11 plagă imprimată 

__ ■ ■ ■ cu. ‘dimensiunile 

L- EEZJ i 50 .x 30, exe- 

_ T Zizzr cutată conform 

w >< 9 O c figurii 5. 

r ut [ ca j -T R Conexiunile se 

, T U|i_yV| O^Thi w execută cu oon- 

a - i_ a ductoare flexibile 

> — — T 3 QN 8 L-] a l r cu izolaţie din 

f XiX " 030895 * ^ cauciuc siliconic, 

fata cu componente- placa .150X30 având secţiunile 

corespunzătoare 
curenţilor vehi- 

---culaţi, configuraţia 

respectând regulile specifice electronicii de putere. 

Orificiile de trecere pentru cablurile de reţea şi ieşire sunt 
practicate în panoul posterior. Cablurile sunt protejate contra 
eventualelor supratemperaturi ale radiatorului .prin presetupe 
din teflon. 

Panoul frontal al aparatului conţine întrerupătorul de reţea 
LED-ul de semnalizare, butonul cu revenire “SET” care 
acţionează un microîntrerupător tip H, comutatorul V/A şi 
instrumentul de măsură. 


Trl 

450VA 


cap de scală de 6 V. Apoi grupul astfel format şi etalonat se 
leagă pe diagonala punţii menţionate, urmărind comportară 
liniară în domeniul 10-16 V. Dioda D9 protejează instrumentul 
la polarizare inversă, când tensiunea de ieşire a stabilizatorului 
este mai mică de IOV. Această situaţie de regim tranzistoriu 
apare ia deconectarea aparatului pe sarcini mici, când 
tensiunea la ieşire scade lent până la descărcarea completă a 
condensatoarelor C3 şi C4, 

Soaiele instrumentului se trasează conform desenului din 
figura 3, cu diviziuni echidistante. Dacă se dispune de un 
instrument mai sensibil (de ex. 1 mA), valorile rezistenţelor din 
divizorul R28-R29 pot fi mult mărite, micşorându-se 
corespunzător puterea disipată de acestea. 













Prezent pe piaţa româneasca în ultimii ani, minicasetofonul 
stereo PANASONIC RQ-S15 este un produs foarte elaborat ai 
industriei electronice japoneze a bunurilor de larg consum. El 
foloseşte patru circuite . integrate specializate şi anume: 

IC 1 - LA 4589W - amplificator de audiofrecvenţă 

IC 2-TA 7793 FNEL - montaj Dolby NR 

IC 4 - AN 6628 SE2 -alimentator pentru motor 

IC 5 - M 34120 M212 4G - microprocesor pentru controlul 


mecanismului de antrenare a casetei. 

Montajul nu este însă realizat exclusiv cu aceste c 
integrate, ci şi cu ajutorul tranzistoarelor cu siliciu opişn 
diodelor LED, precum şi ai unor circuite speciale de con 
care conţin în capsula (tip tranzistor) câte 12 struci 
tranzisioare şi 1-4 rezistoare interconectate, lată < 
exemple: 

- Q8 UN 5119 TW - comutator simplu 


LA4589W 

PRE/S-XBS/ 


iHEAD 

[CIRCUIT 


lYBACK HEAD 




2SB815B7TW 

POWER SUPPLY 


RVTDTCI44TUW 


RVTFMA5TW 


2SDI328STW 

SOLENOID DRIVE 


AN6628SE2 

MOTOR DRIVE 


RVTDTAI23JUW 
SOLENOID DRIVE 





















Q10RVTDT114 TUV - comandă LED 
;> 013 RVTFMA 5TW - comandă motor 
•Q14RVTDT144 TUW - comutator simplu 
■ Q32 RVTFMG 3TW - comutator dublu. 

t’ Minicasetofonu! RQ-S15 funcţionează numai pe redare * fiind 
un lector de bandă stereo specializat-pentru muzică. în acest 
sens el este prevăzut pentru fiecare canal cu câte două. capete 
magnetice de redare tip “PLAYBACK”. 


Audiţia se face, bineînţeles, în căşti stereo. Pentru alimentare 
se folosesc baterii de 1,5 ¥ sau acumulatoare de 1,2 V (ex.: RP* 
BP62E4). Extrem de compactizat (treabă japoneză!) şi de fiabil, 
cu bune calităţi electro-acustice, PANASONIC RQ-SISse Bscrie : 
în topul celor mai bune minîpasetofoane realizată în lume.până: 
în prezent 

























La recepţie, semnalul de 144 MHz se aplică de fa 
bobina de antenă LI 9, fiind amplificat de tranzistorul 
T9, Tranzistorul T8 primeşte semnalul de la 19'şi de la 
oscilatorul local 130 MHz. Semnalul rezultai este de 14 
MHz, care prin mufa K2 se aplică receptorului. ■ . _ 

La emisie, semnalul de *144 MHz se aplică la mufa' 
K3 pentru bobina II. în divizorul CTC2 se aplică şi 
semnal de 130 MHz pentru modulatorul format din TI şi 
T2. La ieşirea modulatorului semnalul are frecvenţa de 
144 MHz. Urmează apoi un lanţ de amplificare'cei, 
permite ca Sa filtrul L10C25C28 să se obţină o putere/; 
de peste 1 W. Comutarea de pe Rx pe Tx se face cu 
ajutorul unui releu. 

Schema electrică completă este prezentată în figura 2. 
întregul montaj se concretizează pe un cablaj 
imprimat, ale cărui formă şi dimensiuni apar în figura 3. 

Pe cablaj apare şi dispunerea componentelor 
(vedera cablajului este dinspre partea placată). 

Pentru ca radioamatorii să poată confecţiona mai 
uşor bobinele, prezentăm schiţele acestora şi tabelul cu 
datele lor. 


T. Montajul' prezentat permite lucrul în banda'de 2 m, 
având ca element de bază un transceiver în banda de 
20 m. Acest transverter a fost' experimentat de către 


2*KF1T3 


KFÎ73 


TX H MHz \ 


13 MHz 
KSYST'i 


KF173 


(cniert®. 


% MHz\ 


DK2BNG şi OK3DQ şi publicat în revista “Amaterske 
3adso”. 

Modul de funcţionare a aparatului este ilustrat în 
igura 1, în care up-conversia frecvenţei de 14 MHz se 
ace graţie unui oscilator pe 130 MHz, pilotat cu cuarţ. 

(j) Nr. I <j> spire înducîanţă 

carcasă spire j [fiH] 


rtea de emisie debitează 1,3 W, întregul adaptor fiind 
nentat cu 12 V. 


TEHNIUM 1/96 


L6 

8 

5 

0,85 

0,15 

L7 , 

8 

5 

0,85 

0,2 

L8 

5 

3 

0,85 

0,12 

L9 

8 

3 

0,85 

0,1 

L10 

8 

2 

1,0 

0,05 

LII 

5 

3,5 

0,85 

0,08-0,12 

LI 2 

5 

9 

0,6 

0,5-0,7 

LI 3 

5 

9 

0,6 

0,5-0,7 

LI 4 

5 

38 

0,2 

5,8-7,5 

L15 

• 5 

38 

0,2 

5,8-7,5 

LI 8 

5 

5 

0,85 

0,13 

LI 7 

5 

5 

0,85 

0,13 

LI 8 

7,8 

5 

0,85 

0,24 

LI 9 

6 

3 

0,85 


TH 

M4 

12 

0,4 

20 

TI2 

2,5 

25 

0,2 

10 

TI3 

M4 

. 9 _ 

0,4 

10 


































Cu numai un rezonator cu cuarţ schema realizează 
conversia benzilor de 7 MHz, 14 MHz şi 21 MHz în 
banda de 80 m. , e _ 

inF 

Frecvenţele oscilatorului trebuie să 0 —ffc—1|— 
fie 3,5 MHz (pentru banda de 7 MHz), * 

10,5 MHz (pentru Iqanda de 14 MHz) _ |( _ 

şi 17,5 MHz (pentru banda de 21 
MHz). Este posibilă ajustarea corespunzătoare a 
bobinelor oscilatorului. Pentru rejecţia semnelor 
nedorite între antenă şi convertor se poate înseria un 
filtru preselector. 

Toate bobinele se execută pe carcasă <|> 6,3 mm. L-j - 
26 spire; Lg - 17 spire; L 4 - 35 spire; L 5 - 13 spire; Lg - 
8 spire. 


1QOK 


10nF 


3,5MHz 


100K 


Pagini realizate de ing. Marius UNGUREANU 


HF are trei etaje, dintre care primul este comutat. L 5 
are 15 spire cu sârmă subţire de cupru pe o perlă de 
ferită. Lg şi L 7 sunt bobine cu miez, L 7 având patru 
până ia cinci înfăşurări. Bobinele se realizează pe 
miezuri toroidaie, Lg are 14 spire, iar Lg, 17. La o 
tensiune de alimentare de 13,8 V, emiţătorul are o 
puterea de ieşire de peste 3 W/50 Qf şi de aceea, 
tranzistorul fina! trebuie montat pe radiator. 


Cu cât este mai mare frecvenţa unui VFO, cu atât 
este mai greu de realizat o funcţionare stabilă termic în 
CW şi SSB. O soluţie o reprezintă mixarea semnalului 
VFO cu frecvenţa unui oscilator din apropierea 
frecvenţei de emisie. Acest lucru este uşor de realizat 
cu circuitul integrat NE 612, după cum se vede în fig. 1. 

VFO-ul se acordează (cu condensatorul variabil), 
între 2 MHz şi 
2,1 MHz. în 
circuitul 
oscilatorului, 
cuarţul are un 
pin ia masă; 
această schemă 
funcţionează 
bine şi cu 
cuarţuri overton. 

După filtrul n, cu 
L 4 se obţine 
frecvenţa dorită. 

Amplificatorul 


FUNK AMATEUR”, nr. 8/95 


4?uF 


IGOrtF 


AfeHHz 


iOOnF 


1SOK 


100 100K 


TEHNIUM 1/96 





























Schema prezentată în figura 1 este destinată transceiverelor 
cu mixare directă, şi rezolvă problemele legate de bandă 
îngustă CW şi de recepţia nedorită a benzilor laterale. 

Ea constă dintr-un bloc de filtrare JF pe 15 Hz (ceea ce dă o 
separare excelentă), cu dublor de frecvenţă (realizat cu un 
redresor de precizie), două etaje de amplificare a nivelului şi un 
etaj final comun (pentru cuplarea unei căşti sau a unui difuzor 
obişnuit). 

Filtrul trece-jos trebuie să fie cât mai selectiv (flancuri 
abrupte) şi de aceea este realizat cu două celule elementare de 
ordinul 2 (figura 2) înseriate (Cebîşev grad IV, ondulaţie de 2 dB 
în banda de trecere). Valorile din schemă sunt normate şi 
respectă egalităţile următoare: 

R = R N • r b ; C = C n ■ C b (denormarea valorilor) 

fg = 1/27lR B Cg 

Posibile combinaţii pentru condensatoarele CI, C 2 sunt 




încât ponderea 
frecvenţei duble 
(faţă de funda¬ 
mentală) este 
determinată (C 0 
elimină armonicile 
superioare) şi se 
realizează astfel un 
dublor de frecvenţă. 
C 5 şi C 7 com¬ 
pensează variaţia 
tensiunii de ieşire 
cu frecvenţa, obţi- 
nându-se în final o 
caracteristică de 
tipul celei din figura 
3. A2.1 com¬ 

pensează pierderea 
de nivej a semna¬ 
lului şi comandă 
etajul comple¬ 
mentar de ieşire 
(VT1, VT2). Con- 


prezentate mai jos (toleranţe de 5%) şi pornind de la aceste 
valori, se determină şi celelalte elemente: 

Filtrul trece-jos din schemă este realizat cu amplificatoarele 



Celula 1 

Celula 2 

CI 

C2 

C2 

(nF) 

(nF) 

(nF) 

47 

13,6 ( 6 , 8 n + 6 , 8 n) 

556 (560) 

33 

9,54 (4,7n + 4,7n) 

391 (390) 

22 

6,36 (4,7n + In + 0,68) 

261 

10 

2,89 (2,2n + 0,47) 

118 


operaţionale A-| ^ şi A-| 2 Şi are frecvenţa de tăiere la 3 dB de 
180 Hz. 

Etajul realizat cu A2.2 este un convertor de impedanţă 
pentru redresorul care urmează şi amplifică semnalul de cca 
cinci ori. 

Redresorul de precizie este realizat cu A 2.4 şi A 2 3 , astfel 


TEHNIUM 1/96 


, , 


sumul în gol este de 13 mA/12 V. 

Tensiunea maximă de intrare ce apare peste limita de 
a supracomandă se 

dB5 află în domeniul ce! 

o f\A _ mai nefavorabil («160 

Hz la 1,2 V). Ea 

-10 _j_creşte odată cu ate- 

V nuarea filtrului trece- 

-20 _\_jos, la creşterea 

\ frecvenţei. întrucât 

-30 -^-pentru o audiţie bună 

\ în cască sunt nece- 

~ 40 --V--sari doar cca 50 mV, 

dinamica este deci 

-50 ------ excelentă. 

in îoo 200 309 400 soo 600 f “FLJNK AMATFIJR” 

IES 200 400 600 800 1000 1200 <Hz) rUI\t\ MIV1MI tUM , 

nr. 9/95 






























ELECTRONICA AUTO 


Turometru 


Schema de principiu este prezentată în figura 1. 

Relaţia între turaţia' motorului (TM) în patru timpi cu patru 
pistoane şi frecvenţa de repetiţie (FR) a impulsurilor de ia 


+U. ,16V 



receptor este | . 02 i-iCl 

TM = 30 x FR +_r> 

unde: TM este 1 ţ^C 2 ft 6 f-H—y R3 T R 1 
număr de rotaţii pe RJUJ |j | | t 

FR este frecventa în îjyQV jj/p H 1 

hertzi. v L R 4 ri-j""’" ii L 

Microampermetrul £ % ’——” ^ 

va fi gradat de la 0 * ——-— 

5000 rotaţii/minut. f ş 

Pentru etalonarea L»# I 1 r"T“"j 2b 

turometrului se va Ă J I e I 

modifica rezistenţa R în 1 f ? ■ i 

serie cu micro- ® y J ţ 

ampermetrul. La o f I ® 81 ^”“f 

turaţie cunoscută (ex., ® § 

de reîanti 750-800 - - - * - - —- 

rot./min.) se va stabili valoarea R cu un semireglabil de (100*250) 
K£ 2 , se va măsura valoarea acesteia şi se va înlocui cu o 
rezistenţă fixă. în figura 2 a şi 2 b se prezenta cablajul imprimat şi 
echiparea plăcii turometrului. 

Ing. Sergiu CHEREGI 


Detector de 
bujii defecte 


Bujiile de la autoturisme sunt alimentate la o tensiune de 13-20 
KV. De aceea, pentru verificarea lor, este necesară o sondă 
formată dîntr-un conductor liţat de minim 5 x 0,1 izolat şi cu 
crocodil la capăt, precum şi o bobină de cuplaj având cca 20 spire. 

Rezistorul R-j (figura 1) are ca scop să nu scurtcircuiteze dioda 
D 2 , sau semnalul cules după fişa bujiei să nu fie pus la masă. 

Rezistorii R 2 şi R 3 formează un divizor pentru ca aparatul să 
aibă posibilitatea să funcţioneze pentru orice tensiune. 

Aparatul se închide într-o cutie de PVC sau alt izolant şi va 
avea dimensiuni mici (aproximativ 40 x 20 x 10). 



Pentru a găsi bujia defectă se montează sonda aparatului pe 
rând pe fişa fiecărei bujii. Dacă bujia este bună, în cască se va 
auzi zgomotul specific unei serii de trei impulsuri urmate de o 
pauză. 

Mihai PĂUNETE (Constanţa) 


Indicator de tensiune 


Tranzistorul pnp, 
diodele şi rezistenţa din 
emitor formează un 
generator de curent 
constant (figura 1). Pe 
măsură ce tensiunea 
creşte pe divizorul 
rezistiv tranzistoarele se 
deschid şi scurt¬ 
circuitează LED-urile 
care se vor stinge. 
Montajul 
aproximativ 10 mA la 
modificarea tensiunii 
între 12 şi 16 volţi. 
Parantezele din tabel 
eamnă că între 
respective 





Tensiunea 

LED 

aprins 

(15,0-r16,2)V 

ROŞU 

(12,4*15,0)V 

(VERDE) 

(11,8*12,4)V 

ROŞU 

(6,0*11,8) V 

(GALBEN) 

(0*6) V 

- 


verde LED-urile nu sunt aprinse la maxim. Sub tensiunea de 6 
V toate LED-urile sunt stinse. în figura 2a şi 2b sunt 
prezentate la scara 1:1 cablajul imprimat şi modul de 
galben echipare al plăcii. 


Ing. Sergiu CHEREGI 


TEHNIUM 1/96 















B 

2N503; 


V, 

2SA116; 


D 

2SA107, 2SA117, 2SA118, 2N128; 


E 

2SA105, 2SA106; 

GT 311 

1 

2N797, 2N955, 2N955A, 2N2482; 


J 

2N1585; 

GT 313 

A 

AFY11,2SA229, 2SA330, 2SA440, 2N502A, 
2N502B, 2N741 A, 2N1743; 


B 

2N700, 2N1742; 


V 

2N741; 

GT 320 B, 2N711 A, 2N711B, ACI 80, 

2N3883; 


V 

2N705, 2N710, 2N711, 2N2635; 

GT 321 

D 

2N1384, 2SA78; 


G 

2N1204, 2N1204A, 2N1494, 2N1494A; 

GT 322 

• B 

2N987, AF275, AF426, 2SA58, 2SA92, 2SA104, 
2SA221,2SA256, AF29, 2SA285, 2SA286, 

2SA287, 2SA339, 2SA340, 2SA341,2SA342; 


V 

2N990, 2N991,2N993, AF271, AF272, AF430, 
2SA72, 2SA73, 2SA93, 2SA101,2SA102, 2SA103, 
2SA219, 2SA223, 2SA236, 2SA237, 2SA257, 
2SA258, 2SA259, 2SA321,2SA322, 2SA338; 

GT 323 

A 

AC180K; 


B 

AC180K; 


V 

AC180K; 

GT 328 

A 

2N3127, 2N3279, 2N3280, 2N3283, AF109, AF200, 
AF201, AF202, AF253; 


B 

2N3281,2N3284, 2N3286, AF107, AF106, AFY12; 


V 

2N3282, AF106A; 

GT 330 

| 

AF280; 


J 

AF279; 

GT 346 

A 

AF239, AF239S, AF251, AF252; 


B 

2N3399, AF139, AF240, 2SA422; 

GT 348 

B 

AF256; 

GT 362 

A 

TIXM103; 

GT 376 

A 

2N2360, 2N2361,2N2415, 2N2416, 2N3127, 
2N3267, 2N700, 2N700A. 


!t799N2 

V 

226IX 

•‘t809N2 ‘9669N2 ‘9669N2 'V88A19 ‘S9A18 

0 


!0809N2 ‘8tM18 

B 

026 h 

199Z9N2 ‘t877N2 ‘8Z60S2 ‘02703d ‘86X19 

8 


Î79Z9N2 ‘0877N2 ‘ZZ60S2 *Ot73'OU ‘26X18 

V 

81-6IX 

:06fcW8 


81-6 IX 

!SZ907 ‘8609N2 

B 


‘•0Z0SN2 

V 

21-6IX 

19Z60S2 

0 


Î6277N2 

B 


• t879N2 ‘9Z67N2 

V 

tt6IX 

Î0Z991d 

0 


:08991d 

A 


!8Zt9N2 

B 


!ZZISN2 

V 

696 IX 

!2l.0ZiaS ‘Z02810S ‘26A08 'U82N2 

9 

■ivq S2 ‘etozias 



'802eias '26Aag 'jteAas ‘06Aag ‘toe7N2 

‘8t82N2 ‘6t89N2 ‘Zt89N2 '9t89N2 ‘8t89N2 

V 

806IX 

Î0777N2 ‘8SSOS2 ‘8790S2 

S 

Z06 JLX 

Î2898N2 ‘6790S2 ‘S890S2 

S 


!9Z88N2 ‘t2703d ‘t690S2 ‘2790S2 ‘86S0S2 

V 

706IX 

!8762N2 ‘Z762N2 ‘Zt90S2 

V 

806IX 

:89as2 ‘vtotose ‘eetaa ‘tetas 

V 

206IX 

:v92eng 

V 

0fr8 IX 

■9Z19HZ 

N 


•92t9N2 

S 


Î72t9N2 

12280S2 

3 


‘t280S2 ‘028aS2 ‘968I-OS2 ‘968tOS2 ‘768tOS2 



‘82ZUOS2 ‘V2ZUOS2 ‘2ZUOS2 ‘80tfl8 

V 

688 IX 

: 802 ng Vzo 2 n 8 ‘zo 2 na ‘so 2 ng ‘70211a 

V 

888 IX 

:set?gs2 

n 


:OS879S2 ‘07878S2 ‘7878S2 

d 


:9220a 

s 


‘•82209 

N 


■876Q9 ‘97608 ‘77608 ‘72208 

d 

Z881X 

P 





MEMORATOR 


TEHNIUIVf 




: 68209 ‘602SN2 ‘9760S2 

Q 


Î8260S2 



‘0060S2 ‘8890S2 ‘328 t3S '3t8t3S ‘0881-08 

0 


!87908 ‘88209 ‘8280S2 ‘3t8t3S 

A 


:9t8tOS2 



‘IAI10000 tOS2 ‘V8280S2 ‘Z8209 ‘V8890S3 



‘328 US ‘0881-09 ‘9881-08 ‘0281-09 ‘828108 

8 


!Z0Z8N2 ‘8780S2 ‘V88t08 ‘V28t08 

V 

20 te ix 

!7Zt08 


20 te ix 

■96-X1B 

A 


ÎZ6-X19 

a 


:96*X19 

V 

88612 

:997Q8 

a 

8Z61X 

■ZPPmZ ‘V9Z90S2 ‘t8720S2 ‘t6A08 ‘06A08 

V 

S761X 

ÎS2910S2 



‘729tOS2 '08208 ‘6Z808 '9-681-08 ‘18108 

A 


:zzea8 ‘82208 '9-zetaa 

a 


:ezttose ‘szea8 ‘ 9220 a 

V 

876IX 

:zS7d8 ‘Z62d8 

A 


•‘89220S2 ‘9981-OS2 



‘OSSI-OS2 ‘82ZOS2 ‘69739 ‘89738 ‘86238 

a 


Î89020S2 



‘69S1-OS2 ‘1-Z738 ‘69738 ‘61-738 ‘66238 

V 

076IX 

Î28M18 

V 

686IX 

•‘661-38 

IAIV 


■Z807N2 ‘0807N2 ‘9-09108 

a 


171.87N2 ‘9807N2 ‘ 1-807N2 ‘709VS2 ‘9-t9t08 

V 

886IX 

•0967N2 ‘70Z8N2 ‘8892N2 ‘Z892N2 



‘V61-22N2 ‘6I-22N2 ‘V81-2N2 ‘8I-22N2 ‘V60I-OS2 

a 


• 1-99912 



‘t9dXS3 ‘09dXS8 ‘1-9XS8 ‘09XS8 ‘69XS8 



‘Z2MS8 ‘9t08N2 ‘0t72N2 ‘V81-22N2 ‘Zt22N2 

V 

826 IX 

*‘88109 

a 

926IX 

•821-7N2 

a 


:Z2t7N2‘72Mia 

0 


•8799N2 

A 


Î2799N2 

a 


S 

8 
















2SC3218; 

TPV-595A; 

2SC3812; 

2SC3660; 

2SC3217; 

2SC3218; 

2SC3660; 

BAK0510-50; 

TPV-376; 

SD1483; 

ACI 80; 

EFT331; 

2N105, 2N77, EFT333; 

2SB97, EFT333; 

2SB90, EFT333; 

2SA53, 2SA255; 

2N218, 2SA52, 2SA254, 2SB302, 2N139, 2SA49, 
2SA246; 

TG5E, 2SB39, 2SB216, 2N107, AC180K; 

TG5, 2N506, ACI80; 

2SB262, 2N535A, 2N535V; 

2SB303, 2N536, 2N591, EFT343; 

2N499A, 2N501,2N979, 2N980, 2N1499A, 
2N1754, 2N2199; 

AFY39, 2N1499B, 2N1745, 2N2273, AFY29, 
2SA279; 

AFY13, 2SA246, 2N1784; 

2N1500; 

2N794, 2N795, 2N1300, 2N1301; 

2SA412, 2N796, 2N1683, 2N1854, 2N2048, 
2N2048A, 2N2400; 

2SA272; 

AF178, AFZ11,2SA234, 2SA235, 2SA343; 
2SA266, 2SA267, 2SA270, 2SA271,2SA400; 
2SA268, 2SA269; 

2SA69, 2SA70, 2SA71; 

2SA260; 


=01-9082 ‘Z8t20S2 ‘9Z9tOS2 

8 


■IZIZOSZ 

>92ena ‘92ena ‘eema ‘92 ma ‘86Aaa 

V 

828 IX 

=88891^2 

A 


‘-9889N2 

8 

Z281X 

=9860S2 

V 

928IX 

=9Hdll 

0 


‘-8920S2 

V 

928 IX 

Î2Z1-9N2 ‘9tZSN2 ‘990SN2 

'zzmsz ‘96xaa ‘zivmz ‘S6xaa ‘estaa 

1AI0 


=8629N2 ‘2629N2 
‘ tS t9N2 ‘Z89Z12 1 1-0t9N2 ‘96t79N2 ‘0t frdll 

‘96Aaa ‘zzxaa ‘96iaa ‘es6aa ‘81-0208 ‘eo2aa 

0 


■ UV9NZ >6xaa ‘eexaa ‘28taa 

IAIA 


=0629N2 ‘08t9N2 ‘6609N2 ' WWNZ 

‘aiWLL-'eeAaa ‘86iaa ‘t96aa ‘96208 >0208 

A 


‘■0Z^9N2 ‘ 1Z69N2 ‘8929N2 ‘ t6X08 ‘ 1-8 W8 

lAia 


=ee9zi2 ‘sesaa ‘62t9N2‘s6WNZ 

‘06^SN2 ‘VtVdll ‘16A08 ‘16108 ‘61-608 ‘86208 

8 


‘•6829N2 ‘8829N2 ‘ tfrdll ‘ 1-6208 

V 

61-8IX 

■8SQ8S2 ‘81-29N2 ‘8SS8S2 ‘96X08 

IA10 


>8t9N2 ‘8ZX0a ‘96A08 ‘96108 >9608 

0 


‘•91729N2 >6X08 

IAIA 


>6A08 ‘88t9N2 >6108 ‘29608 >0208 ‘96208 

A 


•69*9N2 ‘26X08 

lAIS 


=2St9N2 

‘26108 ‘09608 ‘26A08 >6208 >0208 ‘20208 

a 


=96208 ‘917208 

IAIV 


=26208 

V 

81-8IX 

■ZZ6VHZ ‘929QS2 ‘8861-0S2 

‘0 tBdll ‘Z86Q8 ‘6 1-908 ‘ tt-KlS ‘Z8208 ‘6 Zt08 

0 


‘•088QS2 ‘262QS2 ‘8l8dll ‘98608 

‘Z1-908 ‘681708 ‘V6S208 *68208 ‘98208 ‘ZZtOS 

A 


=9820S2 ‘Xt90tOS2 

‘06ZOS2 ‘88608 ‘91-908 78*08 ‘88208 ‘9Z1-08 

a 


=81-908 ‘(-1-908 ‘98*08 ‘881708 

V 

Z1-8 IX 

=02Sdll 


=9Z8-Adl 

V 

eet 6 |x 

=9Z8-Adl 

a 


=1768-Adl 

V 

9U-6ÎX 

=69821AI1N ‘28d08 

6V 

2ZI-81X 

=02Sd8 ‘28M08 

6V 

ozi-eix 

=ozxoa 

6V 

891-2IX 

I-ZAA08 ‘28M08 

63-6V 

1-81.8 ix 

=89t701lAI 

2-091-8IX 

=SSM08 ‘ 1-8AA08 

6r-6V 

08 te ix 

= I-ZX08 ‘62AA08 

6Q-6V 

6218 l>i 

=91721-VS IAIA'‘ IAIV‘2-A 



=9*2 tvs 


2-a ‘2-V 


821-8IX (12) 

=880S2 

a 

221-8IX 

=8Z01-08 ‘IIIA-69AS8 >6Xd8 



>0Z8N2 ‘ZO1-812 ‘I-088N2 ‘6892N2 ‘V8L22N2 



‘2222N2 ‘V1-222N2 1222N2 ‘0202N2 ‘Z6XS8 

V 

ztteix 

=6Z*d8 ‘6Z6d8 

V 

60 te ix 

=6ztoa 

A 

80 te ix 

=1S28N2" 0928N2 

TV 80t81X(l2) 

=060808 ‘AIZ0808 

l-v 

zoteix 

= t*9VS2 ‘099*08 ‘02280S ‘060808 

1 


=09ZVS2 ‘0t79VS2 ‘0991708 



‘01781708 ‘01-2808 ‘080808 ‘081-208 ‘021208 

X 


=666VS2 ‘88ZVS2 ‘0*9VS2 ‘V1799VS2 



‘81791708 ‘81-2808 ‘8Z08O8 ‘881208 ‘821-208 

1 


>990S2 ‘89908 ‘822808 ‘860808 ‘d86Z 108 

r 


=V99t708 ‘dV6ZI-0a 

3 


=89908 



>99VS2 ‘8991708 ‘802808 ‘880808 ‘d88Z108 

a 


=V99l70a ‘V80808 

0 


=diA8zioa ‘dV8zi-oa 

A 


=9t01VS2 ‘199VS2 ‘6ZA08 >1791708 >1-2808 



>02808 ‘VZ0808 >81-208 >21-208 'dlAZZlOS 

a 


=889908 ‘ 1-178812 ‘dVZZl-08 

V 

zoteix 

| =8ZI-Oa'"0Z|.O8 2 P‘ 2 I ‘IAIX-IAIV20181X 

{ =868208 >09812‘0I-29N2 

3 



KT 801 

A 

2N4237, 2N4239, BSX63, 2N2890, 2N2891; 


B 

2N4238, BSX62.2N1700; 

KT 802 

A 

BU123, BUYP52, BUYP53, BUYP54, 2SC41, 
2SC42, 2SC43, 2SC508, 2SC520A, 2SC519A, 
2SC680, 2N5050, 2N5051,2N5052; 

KT 803 

A 

2N5067, 2N5069, 2N5068, 2N3054A, 2N1702, 
2SC44, 2SC493, 2SC521A, BDY23, 2SC793; 

KT 805 

A 

2N3441, BDY79, 2N3441; 


B 

BD109, BD148, BD149, BDX25, BDY12, BDY13, 
BDY78, 2N3054, 2N3766, 2N3767, BD123; 

KT 807 

A 

BVX49; 

KT 808 

A 

2N5429, 2N5427, 2N4914, 2SC1619A, 2SD201, 
2SD202, 2SD203, 2N4913, BLY47, BLY47A, 

BLY48, BLY48A, BDX25, BDY24, BUY55, 

2SC1618, 2SC1619; 

KT 809 


2SC1504, 2N373£, 2N3739; 

KT 809 

A 

BLY49A, BLY50, BD253, BD253, BU120, BU129, 
2SC779, 2SC825, BLY50A, 2N5240, 2SC1504, 
2N3584, 2N3738, 2N3739; 

KT 812 

A 

BDY93, BDY94, BUX82, BUX83, 2SC1570, 
2SC2137, 2SC2138, 2N6079; 


B 

BU106, 2SC1617, 2N5239, 2N6077, 2N6078; 


V 

BDY25; 

KT 814 

A 

BD814, TIP30, TIP62, BD813; 


B 

TIP62A, BD166; 


V 

BD168, BD816, TIP30B, TIP62B; 


G 

BD170, BD818, T1P62C, BD140; 

KT 815 

A 

BD165, BD813, TIP29, TIP61, BD433; 


B 

BD815, TIP29A, BD167, BD817 


V 

BD169, BD817, TIP61B, BD135, T1P29B-B; 


G 

TIP29C, TIP61C; 

KT 816 

A 

BD434, BD436, BD612, BD614, TIP32; 


B 

BD176, BD234, BD438, BD934, BD618, TIP32A, 
BD616, 2SA671,2N3741; 


V 

BD178, BD236 BD240, BD440, BD618, 

BD936, BD240A, TIP32B; 


G 

BD180, BD238, BD442, BD620, BD938, BD937, 





TEHNIUM 1/96 





















Automat de scară 

în articolul de faţă se prezintă un automat de scară bazat pe 
comutaţia statică a dispozitivielor semiconductoare, elimindându- 
se orice contact mecanic. 

Automatul se compune din două părţi: 

- o parte de temporizare, precedată de un sistem de 
declanşare şi urmată de un sistem de comandă; 

- o parte de contactor static ce acţionează becurile. 

Partea de temporizare este bazată pe 

condensatorul C-j (figura 1). 

Declanşarea automatului se realizează 
prin apăsarea pe butonul de pe scară, prin 
care se aplică faza reţelei de 220 V prin 
grupul Ri, R 2 , D-j. Acest lucru va duce la 
încărcarea rapidă a condensatorului CI, 
datorită valorii mici a rezistenţei R 2 = 7,5 KQ, 
la o tensiune limitată de dioda Zener DZ-j 7a 
15 V. Rezistorul R-j are rolul de a proteja 
automatul împotriva paraziţilor ce pot apărea 
pe conductor. 

O dată condensatorul încărcat, el va 
schimba starea tranzistoareior T-j, T 2 . 

Astfel, T-j se va satura, iarT 2 se va bloca. 

Acest lucru ya permite alimentarea 
tranzistorului T 3 prin rezistorul Rq şi apariţia 
tensiunii pe emitorul său. Această tensiune 
este limitată la 27 V prin intermediul diodei Zener DZ 3 în vederea 
protejării tranzistorului unijoncţiune T 4 . 

în cadrul fiecărei alternanţe pozitive a tensiunii reţelei de 220 
V, în emitorul tui T 3 vom avea o tensiune de 27 V - Ube^^a* 
Sub acţiunea acestei tensiuni C 2 se va încărca rapid prin Rq 


până la valoarea de declanşare a tranzistorului unijoncţiune 
E a . în momentul declanşării tranzistorului T 4 vom avea^o 
descărcare bruscă a condensatorului C 2 prin R-|q> datorită 
rezistenţei negative a caracteristicii tranzistorului unijoncţiune. 
Acest impuls de curent se va aplica pe poarta tiristorului Thî care 
se va deschide şi va alimenta becurile. 

în acelaşi timp prin D 3 se va încărca şi condensatorul C 3 cu 
polaritate plus pe catodul diodei D 3 . 

în alternanţa negativă, tiristorul Thî se va bloca, iar Th2 se va 
deschide datorită curentului injectat în poartă de 


condensatorul C 3 prin Ri -j. 

în tot acest timp condensatorul de temporizare C-ţ se va 
descărca prin doi curenţi: 

- un curent de alimentare a bazei lui T-j, curent de valoare 
foarte mica; 

- un curent prin R 3 şi P-j, curent ce poate fi reglat cu P-j în 
vederea obţinerii unei durate variabile de 
temporizare. 

Condensatorul Ci se descarcă de la 15 

V, în momentul iniţial, până la 5,1+0,5=5 ,6 V. 
Dioda DZ 2 s-a prevăzut în vederea obţinerii 
unei temporizări mai stabile, deoarece, 
tranzistorul Ti poate trece de la starea 
saturat, la starea blocat, la o tensiune ce 
poate avea fluctuaţii. în acest mod o variaţie 
de exemplu de 0,1 V are un efect mult mai 
mic la un prag de declanşare de 5,6 V faţă 
de 0,5 V. 

Tiristoarele se aleg în funcţie de puterea 
totală dorită. Fără modificări în schema de 
bază se pot folosi tiristoare de tipurile T1N4, 
T3N4, T6N4, T25N4, care asigură puteri 
maxime comandate de 250 W, 700 W, 1500 

W, 3500 W şi, respectiv 5500 W (fiecare 
tiristor din montaj lucrează pecâte o singură 
alternanţă. 

Montajul a fost experimentat cu tiristoare 
T3N4 pentru un bloc cu patru etaje, unde a 
funcţionat neîntrerupt timp de patru ani. 
Tiristoarele au fost montate pe radiatoare de 
aluminiu de cca 60 mm x 55 mm. 

în figura 2 se prezintă schema cablajului 
imprimat şi modul de echipare. 




TEHNIUM 1/96 


21 










AUTOMATIZĂRI 


TELECO 
PBIN ILUMINARE 

Schema foloseşte două fototranzistoare, unul pentru 
pornire (T3) şi celălalt pentru oprire (TI). Prin iluminarea 
fototranzistorului T3 rezistenţa colector-emiţător scade 
foarte mult şi pe rezistorul R2 apare o cădere de tensiune 



SEMNALIZAREA 
ACUSTICĂ 
A ORELOR FIXE 


suficienta pentru a pune in conducţie pe T4 care, la 
rândul său, pune în conducţie pe T5, releul Re 
anclanşează închizându-şi contactul CRe care pune pe 
T2 în stare de conducţie, chiar dacă T3 mai este încă 
iluminat. Fără ca TI să fie iluminat, T2 este polarizat în 
stare de tensiune colector-emitor TI scade sub valoarea 
de menţinere în conducţie a tranzistorului T2, nu mai este 
asigurat curentul de bază pentru T4 şi în continuare T5 se 
blochează şi releul este scos de sub tensiune. Deci în 
afara contactului CRe trebuie obligatoriu ca releul Re să 
mai aibă un contact care pune sau scoate de sub 
—, tensiune receptorul la care se foloseşte fotocomanda. 


LISTA DE PIESE: 

K - întrerupător de reţea; Tr - transformator reţea 
220V/8V; Dl, D2, D3, D4, D5 - 1N4001; CI - 
condensator 1000 pF/16V; TI, T3 - fototranzistori 
FT202E; T2 - BC253, T4, T5 - BC107; SI - 1 MQ, S2 
- 50 KQ, S3 - 10 KQ; R1 - 20 KQ, R2 - 18 KQ, R3 - 
18 KQ; CRe - contact normal deschis al releului Re. 

Ing. Eugen BROASCĂ (Constanţa) 


Funcţionarea montajului este următoarea: apariţia 
cifrei zero la pinii 11, 12, 13, 14, ai circuitului integrat 
MMC 351 este sesizată cu circuitul combinaţional realizat 
cu IC 1/1, IC 1/2, IC 1/3 şi IC 2/2, care furnizează la 
ieşire, în acest caz, (pinul 10 al lui IC 1/3) valoarea “1“ 
logic. în cazul în care cifra “0” reprezintă cifra 
corespunzătoare unităţilor de minute, poarta realizată cu 
IC 2/3 basculează în “0* logic, semnal care ajunge 
întârziat de grupul RC pe pinul 13 al lui IC 1/4. Dacă 
următoarea cifră, cea corespunzătoare zecilor de minute, 


Montajul al cărui schemă electronică este prezentată 
permite semnalizarea sonoră, cu intermitenţe, timp de un 
minut, a orelor fixe, la ceasul electronic realizat cu MMC 
351. Datorită faptului că schema de realizare a ceasului 
electronic a mai fost publicată în revista “TEHNIUM 11 şi 
este dată şi în catalogul “Microelectronica**, ea nu mai 
este prezentată aici. 

în schema electrică din figura 1 sunt date simbolurile - 
şi între paranteze şi numărul - pinilor circuitului integrat 
MMC 351- la care se fac conexiunile pentru acest 
montaj. 

Frecvenţa tonurilor emise este de 3 kHz, cât este 
frecvenţa de baleiere a cifrelor ceasului electronic de 


este tot “0“ atunci poarta IC 2/4 comută şi^ea în “0“ logic 
şi pe ambele intrări ale porţii IC 1/4 avem “0“ logic lucru 
ce face ca aceasta să basculeze “1 “ logic. 

Eşantionarea semnalelor se face cu ajutorul porţii IC 
2/1 care primeşte impulsuri cu perioada de 1 s la pinul 6 
al circuitului integrat MMC 351. 

Montajul se impune printr-un consum mic şi nu încarcă 
semnificativ consumul întregului ceas electronic. De 
asemenea, pentru reducerea suplimentară a consumului 
se poate monta un difuzor piezoelectric (de tipul celor de 
la ceasurile electronice de mână) caz în care se 
recomandă şi schimbarea tranzistorului BD 135 cu unul 
de putere mai mică. 













TEHMIPM IM DIALOG CP CITITORII 


REDACTOR ŞEF: 

Ing. I. MIHĂESCU 

REDACŢIA: 

A. CIONTU, E. KEDVEŞ, 

E. DUMITRESCU, 

F. RADUCA, 

G. GIOVLAN, I. MINESCU. 

ADRESA REDACŢIEI: 

Piaţa Presei Libere, nr. 1, 
Bucureşti 79784, sector 1. 
Telefon: 222.33.74; Centrala: 
223.15.10...49/1628/1182. 
Fax: 312.82 .72. 

TEHNOREDACTARE 
COMPUTERIZATĂ: 
DTP: “UNIVERSITAS 
INFOPRESS TOUR” S.R.L. 


EDITOR: 

S.C.TRESA NAŢIONALĂ” S.A. 

ADMINISTRAŢIA: 

S.C. TRESA NAŢIONALĂ” S.A. 
Director: 

Ing. S. PELTEACU 
Director economic: 

Ec. I. CIUCESCU. 

ABONAMENTELE se fac 
prin oficiile poştale, catalog 
4120 RODIPET. 
Difuzorii de presă se pot 
adresa direct redacţiei sau 
serviciului “Difuzare”, 
tel.: 223.15.10...49/2495 

CORESPONDENŢI 
ÎN STRĂINĂTATE: 

C. POPESCU - S.U.A. 

I. CADELCU - Israel 
G. ROTMAN - Germania 
N. TURUTĂ şi V. RUSU - 
R. Moldova *G.BONIHADY 
- Ungaria. 

COLABORĂRI CU 
REDACŢIILE STRĂINE: 
“AMATERSKE RADIO” - 
Cehia •“ELEKTOR” şi 
“FUNK AMATEUR” - 
Germania • “HORIZONTY 
TECHNIKE”- Polonia*“LE 
HAUT PARLEUR” - Franţa • 
“MODELIST 
KONSTRUCTOR” şi 
“RADIO”-Rusia •“RADIO 
TELEVIZIA 

ELECKTRONICA” - Bulgaria 
“RADIOTECHNIKA” - 
Ungaria • "RADIO REVISTA” 
- Italia • TEHNIKE NOVINE” 
- Jugoslavia. 




• Constantin ANGHEL - 
Constanţa. Vă puteţi adresa 
producătorului, pentru docu¬ 
mentaţia service a celor două 
aparate la “Electromureş", 
Şoseaua Călăraşilor, nr. 112-114, 
cod 4300, Tg. Mureş, judeţul 
Mureş. 

© Sorin MIHALKO - Soceni. 
Schemele sunt incomplete şi dau 
riscuri prin folosirea unor tensiuni 
de alimentare exagerate. Acum 
se folosesc cu precădere în 
montajele mai moderne, tensiuni 
mai mici de 24 volţi. Vă urăm 
succes. 

• Mircea MAN - Cluj. Autorii 
vă sfătuiesc să înlocuiţi valorile 
astfel: R9 - 100 ohmi; R10 - 1 
kiloohm; R11 - 220 ohmi. Astfel 
curenţii prin TI şi T2 nu vor mai 
încălzi excesiv tranzistoarele din 
oscilator şi amplificatorul video. 
Trebuie de asemenea mare 
atenţie la reglajul inductanţelor - 
liniilor - din colectorul acestor 
tranzistoare. Orice atingere, adică 
scurt-circuît între baza oricărui 
tranzistor şi linia de 12 volţi, duce 
la defectarea tranzistoarelor. 

• Marius STOCAN - Man¬ 
galia. Cercetaţi colecţia revistei 
TEHNIUM eventual la alţi 
amatori. Datele respective au fost 
publicate. Regretăm, dar nu mai 
posedăm numere vechi. 

• Ion CHIRIŢĂ - Trocani. Vă 
referiţi la un televizor de producţie 
italiană, necunoscut nouă, 
comentând piesele din schema 
de principiu pe care o posedaţi. 
Nu ne puterm pronunţa în 
necunoştinţă de cauză. 

• Nicolae LEASU - Curtea de 
Argeş. Citiţi cu atenţie articolul la 
care vă referiţi şi indicaţiile ~ 
autorului. 

© Nicolae RUSU - Bucureşti. 
Ar fi necesar să revizuiţi 
construcţia dvs. pentru o sta¬ 
bilitate mărită. Asemenea aparate 
au exteriorul alb. Pentru a nu 
avea erori datorate desenatorului 
vă sfătuim să aveţi desenele 
trase în tuş. Recurgerea la 


serviciile unui atelier de optică, 
costă acum foarte mult. 

• Mihai CAPET - Piteşti. 
Cercetaţi colecţia TEHNIUM, 
eventual la alţi cititori. 

• Laurian GRIDINOC - 
Suceava. Vă mulţumim pentru 
articolul trimis. Avem în vedere şi 
publicarea articolelor cu senzori 
Doppler pentru microunde. 

• Victor MOLDOVAN - 
Matnicul Mic. Regretăm că nu vă 
putem servi. 

© Cristian HALAT - Târgu 
Mureş. Vă puteţi abona la revista 
TEHNIUM la orice oficiu poştal. 
Nu mai posedăm numere vechi. 

© Florea IACOB - Orăştie. Nu 
avem date asupra montajelor 
strict profesionale la care vă 
referiţi, sunt patentate. 

© Valentin TROESCHI - 
Botoşani. Am primit mulţumirile 
dvs. în ceea ce priveşte zgomotul 
de fond, al decodorului stereo, 
găsiţi un răspuns foarte detaliat în 
cartea “Radioreceptoare cu 
circuite integrate”, Editura 
Tehnică, 1985. 

9 Adrian CAZACU - Braşov. 
Urmăriţi colecţia revistei. 

• loan CUM - Cluj-Napoca. 
Regretăm, dar numerele vechi au 
fost epuizate. Vă sfătuim să 
căutaţi local la alţi amatori sau la 
Mica Publicitate TEHNIUM. 

• Dorin NICOLESCU - laşi. 
Mulţumim pentru schemele 
trimise, dar xeroxarea fiind lipsită 
de contrast, nu le putem publica, 
în privinţa unui montaj de înlate 
performanţe, cu circuitul integrat 
la care vă referiţi, acesta e 
destinat aparaturii pentru copii. 

• Lucian GAGIU - Orzu. Vă 
sfătuim să vă abonaţi la revista 
TEHNIUM prin orice oficiu poştal. 

• Ion VINTILESCU - 
Câmpulung. Adresa cerută este 
str. Câmpina, nr. 28, sector 1 , 
Bucureşti. 

• Bogdan DABIJA 
Bucureşti. Producătorul la care vă 
referiţi excelează prin producţia 
de variante experimentale 


neomologate. 

9 Niculae Petre COJOCARU - 
Ploieşti. Regretăm că hu avem 
posibilitatea să vă servim. 

• Marius MARALOI - 
Constanţa. Contactaţi maga¬ 
zinele “Dioda” şi “Conex” din 
Bucureşti, cu adresele publicate' 
în revista TEHNIUM. 

• Cristian BUDENARU - 
Bucureşti. Pentru domeniul la 
care vă referiţi, se pot folosi tipuri 
echivalente'dB'.' tranzistori. în 
privinţa folosirii unor asemenea 

'aparate, studiaţi legislăţia în 
vigoare. 

© Beniamin DRĂGOI - Lugoj. 
Vă sfătuim să vă abonaţi la 
revista TEHNIUM la orice oficiu 
poştal. Nu mai deţinem numere 
vechi disponibile din revistă. Am 
primit mulţumirile dvs. dar vă 
sfătuim să cereţi dosarul service 
firmei producătoare “Electronica 
Industrială”, strada Baicului, nr. 
82, sector 2, Bucuerşti. Pentru 
interferenţe cu posturi radio, 
şuntaţi intrarea de microfon cu un 
condensator de 1...5 nanofarazi. 

© Liviu RQIU - Arad. Nu 
posedăm schema televizorului 
color, firmă necunoscută. în 
privinţa montajului la care vă 
referiţi urmăriţi atent colecţia 
revistei. Referitor la sursa de 
ţânţari, metoda cea mai sigură e 
aspersarea cu insecticide. 

• Cristian IONIŞOARA - 
Craiova. Nu posedăm docu¬ 
mentaţia cerută; dar ştiind rolul 
jucat de piesele lipsă, puteţi să le 
înlocuiţi fără nici o problemă cu 
montaje miniatură echivalente pe 
plăcuţe gravate manual, aşa cum 
s-a arătat în revistă. 

© Vasile ASCH1LEAN - Cluj- 
Napoca. Defectul se datorează 
unor circuite F.T. dezacordate, 
sau unor piese degradate. 
Verificaţi cu atenţie circuitele şi 
urmele de intervenţie. 


PUBLICITATE 


Tibor KEDVEŞ (Săcete) - Str. Braşovului 141, Jud. Bmşov, oferă 
adaptoare Audio-Video incluBtsiale pentru intrare de monitor la televizoarele 
color. Solicită convertor PV, FIF-UIF românesc. 

Gheorghe VASILE - Şos. Giurgiului 127, Bl. 2B, Sc. 1, Ap. 14, tel.: 
686.40.18, solicită revistele TEHNIUM: nr. 8/74, nr. 2,3,5-11/’93 şi 12794. 














Tt [ Ţ 1 - ut " wef 


vyi««>wi 


device 


CheckSum 




ALTE CATEGORII DE PRODUSE COMERCIALIZATE 


♦ Echipamente de radiocomunicaţii profesionale şi de radioamatori: YAESU, KANTRONICS, TELEX 
Hy Gain 

♦ Aparatură de măsură şi control: HAMEG, WELLER, METRAWATT, HUNG CHANG 

♦ Programatoare SUNSHINE pentru memorii EPROM şi microcontrolere 

♦ Ventilatoare SUNON pentru echipamente electronice şi industriale 

♦ Componente electronice active şi pasive , scule şi accesorii pentru electronică 

Expedieri la comandâ telefonicâ sau prin scrisoare - plata ramburs, la primirea coletului.